Viaţă cotidiană şi viaţă spirituală într-un oraş european: Sibiul între 1150 şi 1600

PROIECT REALIZAT ÎN CADRUL PROGRAMULUI
SIBIU - CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ 2007
Organizator: Asociaţia Culturală Hieronymus, Braşov
În colaborare cu: Muzeul Naţional Brukenthal
Responsabil de proiect: dr. Daniela Marcu Istrate
Finanţator: Ministerul Culturii şi Cultelor

Proiectul îşi propune să valorifice ştiinţific rezultatele cercetărilor arheologice efectuate în anul 2005 în centrul istoric al oraşului Sibiu, exhaustiv în Piaţa Huet şi parţial în Piaţa Mare, prin publicarea acestora în volumul "Piaţa Huet. Monografie arheologică" (autori: Daniela Marcu Istrate, în colaborare cu Maria Crîngaci Ţiplic, Monica Dejan, Georgeta El Susi, Radu Lupescu şi Petre Beşliu).

Cele mai ample investigaţii arheologice urbane din România vor constitui un punct de reper în dezvoltarea arheologiei urbane, şi totodată un precedent care nu va putea fi ignorat. În perspectivă, astfel de investigaţii vor aduce contribuţii importante la dezvoltarea istoriei urbane. Componenta de popularizare a proiectului urmăreşte să fixeze în conştiinţa publică imaginea celuilalt, un trecut pentru un prezent sigur şi pentru un viitor pe care îl construim. Cunoscând istoria locului, cetăţeanul ar trebui să se raporteze altfel la acest loc, respectiv la spaţiul public. Publicul de cultură medie să perceapă atât sensul arheologiei cât şi sensul investiţiilor majore ale Primăriei, la care într-un fel sau altul a contribuit.

Lansarea volumului "Piaţa Huet. Monografie arheologică"

Lansarea a fost organizată în data de 24 noiembrie 2007 la Muzeul de istorie Brukenthal. Evenimentul a fost popularizat prin afişe, amplasate deja din prima parte a lunii noiembrie în diferite puncte din oraş, dar şi prin pliante care au fost distribuite gratuit în zilele premergătoare. Scurte anunţuri au fost difuzate cu două zile înainte de eveniment pe posturile locale de televiziune.

La lansare au participat peste 50 de specialişti din Sibiu, Braşov, Cluj Napoca, Timişoara, Suceava, Reşiţa, Târgu Jiu şi Bucureşti. Cataloagele au fost prezentate de specialişti în istorie şi arheologie: prof.univ. Alexandru Avram, de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, prof.univ. Sabin Adrian Luca, directorul Muzeului Brukenthal, conf.univ. Ioan Marian Ţiplic de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. O scurtă descriere a celor două volume a făcut dr. Daniela Marcu Istrate, autor principal şi coordonator al proiectului.

Piaţa Huet. Monografie arheologică

Autori: Daniela Marcu Istrate în colaborare cu Maria Emilia Crîngaci Ţiplic, Monica Dejan, Georgeta El Susi, Radu Lupescu, Petre Beşliu şi cu participarea excepţională a lui Radu Oltean.

Cercetările arheologice efectuate în anul 2005 în centrul istoric al oraşului Sibiu, exhaustiv în Piaţa Huet şi parţial în Piaţa Mare au în esenţă următoarele caracteristici:

Piaţa Huet s-a format pe traseul primei incinte fortificate, pe măsură ce aceasta şi-a pierdut importanţa strategică. Iniţial incinta I încadra biserica evanghelică, capelele din jurul acesteia, dintre care una aparţinea prepoziturii, şi foarte probabil clădirile legate de administrarea celor două instituţii: o casă parohială pe locul celei actuale (Piaţa Huet nr. 1) şi un sediu al prepoziturii, localizat pe partea de nord-est, între rotondă şi capela de la Podul Minciunilor. Suprafaţa dintre aceste construcţii a fost folosită de la început pentru înmormântări, fiind numită curtea cimitirului, apoi curtea bisericii. La începutul epocii moderne, după închiderea cimitirului, la limitele zidului de incintă au început să apară şi diverse alte construcţii civile, publice sau private. După o serie de sistematizări la sfârşitul sec. al XIX-lea, acest spaţiu a căpătat forma sa actuală.

Cercetarea arheologică care face obiectul acestei monografii s-a realizat în contextul amplelor proiecte de reabilitare şi modernizare a spaţiilor publice sibiene anterior anului 2007, când Sibiul a devenit capitala culturală a Europei. Săpăturile au început la 5 iunie şi s-au încheiat la 12 septembrie 2005, fiind investigată o suprafaţă de cca. 2100 mp, de către un colectiv format din: dr. Daniela Marcu Istrate (responsabil), Angel Istrate, Maria Ţiplic, dr. Daniela Tănase, dr. Radu Lupescu, Cosmin Roman, Claudia Urduzia, Cătălina Toma, Anca Niţoi şi Călin Neaţu.

Principalul obiectiv al investigaţiilor l-a constituit, fără îndoială, cimitirul organizat în jurul bisericii parohiale, din care au fost cercetate 1833 de morminte. Alături de acesta s-au conturat alte 4 sectoare: biserica evanghelică, capela Sfântul Ladislau, capela rotondă şi Podul Minciunilor.

Au fost dezvelite în suprafaţă numeroase ruine, între care cele ale capelei Sfânta Maria, circumscrisă corului gotic, şi cele ale capelei Sfântul Ladislau. Au fost identificate urma ale zidului incintei I. Dintre complexele descoperite deosebit de spectaculoase şi importante pentru reconstituirea evoluţiei sitului s-au dovedit cele două cuptoare cu var. Alături de aceste vestigii au fost descoperite numeroase materiale arheologice, datând în principal din secolele XII-XVI.

Parteneri