"La începuturile evului mediu românesc"
Radu Popa,
La începuturile evului mediu românesc,
Editura Altip, Alba Iulia, 2008, 413 pagini,
Editori: Daniela Marcu Istrate şi Angel Istrate.
O vocaţie istoriografică împlinită: Radu Popa
(Introducere de Acad. Şerban Papacostea)
O inspiraţie fericită pune la îndemâna cercetătorilor trecutului românesc din vremea cea mai obscură, aceea a îndelungatei gestaţii a statelor, o culegere de studii dedicate acestui proces istoric semnate Radu Popa.
Contribuţiile cuprinse în volumul de faţă sunt treptele devenirii unei opere majore; ele s-au împlinit de-a lungul anilor în actul de reconstituire a realităţii social-politice dominante a evului mediu românesc, ţările multiple dezvoltate în lunga perioadă a migraţiilor, romaniile populare în formularea lui Nicolae Iorga.
Înzestrat cu simţul orientării spre problematica esenţială – însuşire hărăzită doar cercetătorilor de elită -, Radu Popa şi-a fixat obiectivul cercetării în segmentul cel mai vitregit sub raport documentar al trecutului românesc, cel al realităţilor corelate ale spaţiului continuităţii romanităţii orientale şi ale cadrelor ei de organizare social-politică. Obiect de cercetare în elucidarea căruia şi-au exercitat erudiţia şi puterea de pătrundere unii dintre cei mai de seamă istorici români şi străini, problema formelor de organizare, a structurilor politice medievale româneşti, cu toate implicaţiile ei, l-a atras pe Radu Popa de la începutul carierei sale ştiinţifice şi l-a reţinut definitiv în această sferă de preocupări.
Împlinirile supreme ale acestei opere de cercetare sunt îndeobşte cunoscute: Ţara Maramureşului şi Ţara Haţegului, la care se adaugă crâmpeie ale altor ţări a căror investigare a fost curmată de încheierea prematură a cursului vieţii autorului. Deşi limitate geografic, aceste realizări istoriografice au valoare reprezentativă pentru ansamblul spaţiului originar locuit de români la nordul Dunării şi al succesivelor extinderi ale acestuia în vremurile de expansiune demografică-teritorială a romanităţii nord-dunărene, îndeosebi în secolul al XIII-lea şi al XIV-lea. Concepute ca monografii regionale consacrate unor formaţiuni politice oprite de condiţiile exterioare neprielnice în evoluţia spre stat – „satul fără stat” în formularea lui Nicolae Iorga – cele două cărţi sintetizează, prin valoarea lor generală, o întreagă epocă, cea mai greu de pătruns, a trecutului românesc.
Un cercetător autentic nu numai îşi găseşte, cu instinct sigur, domeniul de cercetare, potrivit vocaţiei sale; el îşi făureşte şi metodele cele mai apropiate cercetărilor sale. Pornit de la investigaţia arheologică, cea mai sigură sursă de informare în condiţiile documentaţiei disponibile, Radu Popa şi-a extins necontenit baza de informaţie concentrând eficace toate resursele documentare, scrise şi nescrise, şi explorând variate metode de abordare a domeniului cercetat; urmele arheologice şi documentul de arhivă, istoria politică şi cea bisericească, toponimia, demografia, şi structurile politice se îmbină armonios în viziunea de ansamblu cuprinsă în definirea ţărilor româneşti premergătoare statelor. O pasiune nestăvilită a cercetării şi o excepţională capacitate de a-şi făuri instrumentarul potrivit se află la originea acestei însemnate reuşite a istoriografiei române: înţelegerea formelor de organizare în care s-a împlinit tranziţia de la sat la stat în istoria românească. Prin efortul său constant, istoricul nu numai a adus la suprafaţă vestigii arheologice, dar a şi smuls tăcerii realitatea principală a vieţii societăţii româneşti în perioada cercetată, cadrul politic – „ţările” – în care şi-au desfăşurat românii, timp de secole, existenţa social-politică.
Lucrările lui Radu Popa au identificat un teren însemnat de cercetare în domeniul istoriei româneşti şi i-au constituit cu abnegaţie şi perspicacitate şi metoda potrivită de investigaţie. Descoperirea unui domeniu original de cercetare şi identificarea cu acesta este împlinirea supremă a unei vocaţii de cercetător. Dar Radu Popa a fost mai mult decât atât; el a fost şi un creator de şcoală istoriografică. Pe şantierele conduse de el, sub îndrumarea lui, s-au format discipoli capabili să îi continue opera, să o aplice creator, să asigure permanenţa unei discipline şi a unei metode care s-a dovedit extrem de fecundă în istoriografia românească. În activitatea lui, vocaţia didactică s-a îmbinat armonios cu cea a cercetătorului.
Ne e cunoscută din monografiile realizate viziunea de ansamblu, integratoare, a istoricului cu privire la ţările româneşti medievale. Prezenta culegere de studii ne introduce în laboratorul său, ne îngăduie să urmărim tehnica sa de lucru, extinderea ariei de investigaţie, aplicarea pluridisciplinarităţii, permanenta preocupare pentru înnoirea metodelor de investigare aplicate, pentru extinderea orizontului cercetării. Istoricii interesaţi de această epocă şi de această problematică a trecutului românesc vor găsi în paginile dense de informaţii şi de interpretări ale cărţii în acelaşi timp sugestii însemnate pentru propriile lor cercetări şi materie de observaţii asupra formării şi permanentei evoluţii a unei activităţi împlinite de cercetător istoric, în semnificaţia plenară a cuvântului.
Aria şi tematica cercetărilor cuprinse în volumul de faţă sunt deopotrivă întinse şi convergente. Biserica şi organizarea politică – vlădica şi cneazul -, sate vechi de mult părăsite de oameni şi redescoperite, urme de aşezări din veacul de mijloc conservate în aşezări romane, reşedinţe şi fortificaţii, unelte şi arme medievale, amănunte semnificative şi constatări generale se alătură şi se împletesc în studiile de faţă, mărturie a îmbinării fecunde între pasiune şi competenţă.
Pe direcţia iniţiată de Radu Popa se poate anticipa ziua când, rod al eforturilor răbdătoare ale unor generaţii de istorici români, harta ţării va fi acoperită de contururile formaţiunilor politice care au premers şi au pregătit constituirea statelor medievale româneşti, investigaţie istoriografică aflată în curs în cazul Transilvaniei şi al teritoriilor de la răsărit de Carpaţi. Când această reconstituire se va afla într-un stadiu avansat, când se va întregi mozaicul ţărilor în care românii şi-au desfăşurat existenţa şi şi-au păstrat identitatea lor colectivă timp de secole, atunci se va risipi „ceaţa imensă” (Dimitrie Cantemir) care învăluieşte o parte însemnată a trecutului nostru căruia îi va fi restituit plenar acest mare capitol al istoriei naţionale. Şi tot atunci va fi recunoscut, la originea acestui mare efort istoriografic, rostul esenţial de iniţiator al lui Radu Popa.
Radu Popa a fost o vocaţie istoriografică superioară care nu s-a trădat pe sine însăşi într-o vreme când vocaţiile îndoielnice s-au înclinat „sub vremuri”. Istoriografia română, atunci când îşi va regăsi drumul firesc de la care a fost abătută de forţele care s-au străduit să o instrumentalizeze, îl va înscrie la locul de cinste unde îl situează opera sa.
Cuprins:
O vocaţie istoriografică împlinită: Radu Popa
An accomplished historigraphy calling: Radu Popa
Biserica de piatră din Cuhea şi unele probleme privind istoria Maramureşului în secolul al XIV-lea
The stone church of Cuhea and some issues concerning the 14th century history of Maramureş
Recherches d'archéologie médiévale au Maramureş
Ctitoria cnezilor giuleşteni. Un nou monument românesc din piatră în Maramureş
The cnezial church from Giuleşti. A new romanian stone made monument from Maramureş
Noi cercetări de arheologie medievală în Maramureş. Şantierul Sarasău
New archaeological investigations in Maramureş county. The archaeological excavations from Sarasău
Über die Burgen der Terra Hatzeg
O spadă medievală din valea Streiului şi câteva consideraţii istorice legate de ea
Some historical consideration on a mediaeval sword from Strei valley
Les recherches archéologiques dans le problème de la formation des états médiévaux roumains
Urmele unui sat părăsit din feudalismul timpuriu în hotarul Sighetului Marmaţiei
The traces of an early feudal abandoned village within the region of Sighetul Marmaţiei
Structures socio-politiques roumaines au sud de la Transylvanie aux commencements du Moyen Age
Streisângeorgiu. Ein Zeugnis rumänischer Geschichte des 11—14. Jahrhunderts im Süden Siebenbürgens
Observaţii privind vechimea şi semnificaţia ca izvor istoric a unor toponime maramureşene
Observations concerning the age and significance of some toponyms of Maramureş as historical sources
Probleme de metodă a cercetării arheologice a satului medieval românesc
Issues concerning the methodology of archaeological research of the romanian medieval village
Premisele cristalizării vieţii statale româneşti
The beginnings of the romanian statal crystallization
Cnezatul Râu Bărbat
The Râu Bărbat cnezate
Secolele XI-XII la Sânnicolau de Beiuş
The 11th-12th centuries in Sânnicolau de Beiuş
Ulpia Trajana Sarmizegetusa Britonia
Vechea biserică din Ostrovul Mare (Râu de Mori)
The mediaeval church from Ostrovul Mare (Râu de Mori)
Caransebeş şi districtul său românesc în secolele X-XIV
Caransebeş and its romanian district in the 10th-14th centuries
Observaţii şi îndreptări la istoria României din jurul anului O Mie
Die Geschichte Rumäniens um das Jahr 1000. Bemerkungen und Berichtigungen
Archäologische Forschungen in Marienburg (Feldioara) im Burzenland 1990 bis 1992