Lansare de carte:
Cetatea Ardud. Repere istorice și arheologice
Erdőd Vára. Történeti és régészeti adatok
Ardud Fortress. Historical and Archaeological Data
Autori: Daniela Marcu Istrate (ed.), Szőcs Peter Levente, Gabriel Izdrăilă, Monica Dejan, Ionuț Codrea, Sebastian Dobrotă
Volumul, ce a putut fi publicat grație finanțării oferite de Primăria Orașului Ardud, prezintă pe scurt, atât publicului larg cât și comunității științifice, trecutul cetății din Ardud. Rezultat al colaborării dintre Asociația Culturală Hieronymus și Muzeul Județean Satu Mare, lucrarea este bogat ilustrată și cu text trilingv, în română, maghiară și engleză. Pentru început, un studiu semnat de Szőcs Peter Levente poartă pe cititor prin istoria cetății ridicate de familia Drágfi în sec. XV și a castelului pe care familia Károlyi l-a înălțat în sec. XVIII peste ruinele acesteia. În partea a doua, Daniela Marcu Istrate și Gabriel Izdrăilă reconstituie aspecte concrete ale arhitecturii și funcționalității acestor clădiri, pe baza rezultatelor cercetărilor arheologice din 2010. Ultima parte constă dintr-un catalog în care au fost incluse câteva din cele mai importante descoperiri scoase la lumina zilei de aceste săpături: monede, piese metalice, veselă din lut, pipe, cahle.
Volumul a fost lansat pe 18 iulie 2015, în cadrul conferinței „Ardud – Tradiție și Continuitate” susținută în localul primăriei Orașului Ardud. Prezentarea a fost făcută de coordonatoarea volumului, Daniela Marcu Istrate. Lansarea de carte și conferința în cadrul căreia a fost efectuate au fost parte a manifestărilor celei de a patra ediție a festivalului medieval MedievArtFest de la Ardud (17-19 iulie 2015). În acest an festivalul a avut o semnificație deosebită, localitatea celebrând totodată și 800 de ani de la prima atestare documentară.
Cetatea Ardud între medieval și modern. Date istorice, restituiri arheologice
- Asociaţia Culturală Hieronymus
- Muzeul Judeţean Satu Mare
- Primăria Orașului Ardud
Cetatea de la Ardud (Erdőd, Erdeed), ruinată și refăcută în repetate rânduri, a fost cercetată arheologic în 2010 în cadrul unui proiect de restaurare. Volumul ce va fi lansat în vara lui 2015, rod a mai multor ani de lucru, abordează istoria monumentului pe baza rezultatelor acestei cercetări arheologice, corelate cu documentele și cu planurile de epocă. Textul, însoțit de ilustrație bogată, va purta pe cititor prin istoria locurilor, începând cu prima locuire de pe platoul cetății (în preistorie, Epoca Bronzului).
Cetatea medievală a fost ridicată în a doua jumătate a secolului XV de către familia nobiliară Drágffy (descendenţii lui Dragoş, voievodul Moldovei) şi distrusă cam un secol mai târziu, în contextul războaielor ce au dus la includerea Regatului Ungariei în Imperiul Otoman.
În secolul XVIII peste ruinele cetăţii medievale este construit un castel în stil baroc de către familiei Károlyi. În capela acestuia s-a celebrat în 1847 nunta dintre Petőfi Sándor și Szendrey Júlia, fiica intendentului castelului.
După aceasta clădirii i se acordă tot mai puţină importanţă. În 1896 este renovat în stil neo-gotic turnul de sud-vest, singurul care se mai află şi acum în picioare, dar în acel moment deja o mare parte din castel se afla în ruine. La începutul secolului XX o parte din subsoluri mai puteau fi încă utilizate ca hambare, dar şi acestea devin ulterior inaccesibile. La cumpăna dintre milenii tot ce mai rămăsese din castel erau câteva ziduri surpate, un turn şi numeroase poveşti despre pivniţe labirintine, bântuite de fiica principelui Francisc Rákóczi al II-lea, Vilma.
Lucrările de restaurare începute în anul 2010 s-au concentrat pe latura de sud, unde ruinele se păstrau cel mai bine, dar cercetarea arheologică care le-a însoţit a acoperit întreg platoul delimitat de şanţul de apărare al fortificaţiei. În urma săpăturilor a rezultat o cantitate considerabilă de material arheologic (ceramică, cahle, monede şi variate descoperiri mărunte) precum şi informaţii valoroase despre clădirile de odinioară (îndeosebi despre pivniţele acestora). Parte din aceste descoperiri, şi contextul lor istoric, au stat la baza volumului "Cetatea Ardud. Restituiri istorice şi arheologice" ce a putut să fie publicat numai graţie finanţării oferite de Primăria Oraşului Ardud.