Începuturile aşezării Braşov: oameni, obiecte, gânduri

Brașovul (Kronstadt, Brassó, Corona) este unul dintre cele șapte mari orașe întemeiate în Transilvania în Evul Mediu de coloniștii occidentali. Istoria sa timpurie este însă încă puţin cunoscută, atât izvoarele istorice cât şi informaţiile arheologice fiind rare şi disparate.

Săpăturile arheologice efectuate recent în unele din cele mai importante puncte istorice ale oraşului, în contextul restaurării şi reamenajării acestor obiective, au reprezentat astfel o ocazie unică pentru mai buna înţelegere a trecutului comunităţii braşovene. Din săpătură au rezultat nenumărate artefacte, unele obişnuite (ceramică, cahle, monede) altele mai rar întâlnite (precum fragmente vechi de mai multe secole ale tradiţionalelor acoperăminte de cap purtate de săsoaice).

Ruine zona coruluiÎn Curtea Honterus firul roşu al locuirii pe teritoriul Braşovului a putut să fie urmărit înapoi până în perioada dacică. Mai sus au ieşit la iveală resturile locuinţelor primilor saşi sosiţi să se aşeze pe aceste locuri şi ruinele de piatră ale aşezămintelor monahale catolice. După acestea, în secolele XIV-XV, a fost ridicată, cu mari eforturi, Biserica Sfânta Maria (acum cunoscută ca Biserica Neagră, după culoarea pe care a căpătat-o în timpul marelui incendiu din 21 aprilie 1689) care a transformat complet înfăţişarea locurilor. Cimitirul care o înconjoară este însă mai vechi decât catedrala iar scheletele şi inventarul recuperat din cele peste 1500 de morminte investigate sunt exemplare pentru istoria comunităţii săseşti braşovene în evoluţia sa multiseculară.

Muţumită sprijinului financiar oferit de Primăria Municipiului Braşov, în toamna anului 2015 volumul "Începuturile aşezării Braşov: oameni, obiecte, gânduri" va putea pune la dispoziţia cititorilor o parte din aceste informaţii inestimabile despre trecutul "Oraşului de sub Tâmpa".